ASF: Banca Mondială vorbește despre riscul apariției unui val de falimente și al permanentizării șomajului tehnic

Relansarea economică globală poate fi încetinită de o serie de riscuri, se arată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Printre vulnerabilitățile menționate într-un raport al Băncii Mondiale, se numără eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare, apariția unui val de falimente, imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung. Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică.

Raportul Băncii Mondiale: Activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021

Conform Raportului privind perspectivele economice globale al Băncii Mondiale, activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forță a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. Evoluția economică se va consolida în orizontul de timp estimat pe măsură ce dispar întreruperile de activitate legate de pandemie și continuă acțiunea de vaccinare. În țările emergente și în curs de dezvoltare, redresarea va fi neuniformă, cu o revenire puternică a Chinei și o creștere mai slabă a celorlalte economii, efectele negative ale pandemiei continuând să influențeze consumul și investițiile.

Relansarea economică ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, menționează raportul Băncii Mondiale. Factorii decidenți ar putea influența obținerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei și reforme structurale care să stimuleze productivitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător.

Măsuri pentru protejarea sănătății și educației, investiția în tehnologie, recomandate de experți

Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea și educația, prioritizează investițiile în tehnologii, îmbunătățesc guvernanța și cresc transparența datoriilor. Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung. Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică.

Pentru România, se estimează o creștere economică de 3,5%

Pentru România, se estimează o creștere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% față de previziunile din iunie 2020.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, în trimestrul III 2020, economia zonei euro a revenit la un ritm de creștere de 12,5% (serie ajustată sezonier), iar PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 11,5% comparativ cu trimestrul anterior. Conform Eurostat, acestea au fost cele mai semnificative creșteri observate din 1995, de la introducerea seriei de date, marcând o revenire comparativ cu al doilea trimestru al anului 2020, când PIB-ul scăzuse cu 11,7% în zona euro, respectiv cu 11,3% în UE. Comparativ cu perioada similară din anul precedent, economia UE a înregistrat o contracție de -4,2%, în timp ce în cazul zonei euro a scăzut cu 4,3% în trimestrul III 2020.

Pe plan local, produsul intern brut a crescut cu 5,8% în trimestrul III 2020 față de trimestrul precedent, însă comparativ cu același trimestru din anul anterior, a înregistrat o scădere de 5,7%.  Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere creșterea economică prognozată pentru anul 2020, la -4,2% (de la -3,8% conform prognozei de vară a CNSP), pe fondul scăderii activității în industrie (-9,1%), agricultură (-21,2%) și servicii (-2%) față de anul 2019. Conform prognozei CNSP, construcțiile vor avea o contribuție pozitivă la PIB în anul acesta, cu o creștere estimată de 9,5%. Pentru anul următor, CNSP estimează o revenire a economiei românești, cu un avans de 4,5%. FMI a revizuit creșterea economică pentru anul 2020, la -4,8% ( de la -5,0% în scenariul anterior), iar pentru anul următor FMI estimează o revenire a economiei pentru România cu un avans de 4,6%